Preşedintele Tribunalului Ialomiţa: “Justiţia este imanentă şi iminentă”

vlcsnap-2015-09-15-21h23m35s937Societatea îşi urmează făgaşul normal atunci când există ordine, atunci când oamenii care o alcătuiesc respectă norme sociale. Când ordinea este perturbată, intervine coerciţia. Statul o impune şi crează legea. Legea este interpretată şi aplicată pentru apărarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Când acestea sunt încălcate intervine justiţia. Rolul justiţiei este fundamental.
În Ialomiţa, activitatea celei mai mari instanţe din judeţ este coordonată de judecătorul Ion Toma. Preşedintele Tribunalului Ialomiţa a realizat o analiză a modului în care funcţionează justiţia ialomiţeană. Acesta a prezentat o parte din indicatorii care clasează Tribunalul Ialomiţa pe primul loc în ţară la nivel de operativitate în soluţionarea cauzelor.


Care a fost volumul de activitate al Tribunalului Ialomiţa de la începutul anului până în prezent?
– Raportându-ne la anii anteriori activitatea a scăzut pe domenii de litigii, în special cele comerciale, litigiile între profesionişti cum le spunem noi. Explicaţia este simplă: activitatea comercială a judeţului este destul de scăzută, deci şi litigii puţine. Cele mai multe litigii sunt, din păcate, dosarele de insolvenţă care continuă să rămână într-un trend destul de ridicat. Cauzele penale au scăzut şi ele, pentru că noi nu avem puterea de a ne învesti din oficiu. Noi lucrăm cu materialul pe care ni-l furnizează organele de cercetare penală.
Care este rata de soluţionare a cauzelor şi stocul de dosare?
– Din acest punct de vedere, Tribunalul Ialomiţa a fost caracterizat ca fiind un tribunal foarte eficient. Probleme sunt în ceea ce priveşte redactările peste termenul legal. De exemplu, din 1892 de dosare care au fost pronunţate în primul semestru, 306 au fost redactate peste termenul legal de 30 de zile. În celelalte s-a realizat o motivare în termen. Încercăm să luăm măsuri, să rezolvăm această situaţie, iar principalul palier pe care acţionăm este cel al resurselor umane volatile mai ales la nivelul judecătoriilor.
Vă confruntaţi cu un deficit de judecători?
– Perspectiva resurselor umane nu este încurajatoare pentru că ceea ce vine din urmă din punct de vedere cantitativ-numeric este foarte puţin pentru ceea ce am avea nevoie. La nivelul Tribunalului Ialomiţa, la ora actuală, din cei 18 judecători, 11 dintre ei au deciziile de pensie în buzunar şi oricând ar putea să iasă din sistem. Nu avem cu ce acoperi aceste posturi pentru că judecători cu grad de tribunal sunt doar vreo doi la nivel de judecătorii. La rândul lor, judecătoriile au şi ele deficit de posturi. Din păcate, nici pepiniera locală nu asigură cadre suficiente.
Credeţi că există la acest moment o presiune asupra justiţiei prin expuneri mediatice sau prin diverse căi?
– Presiunea există, dar este într-un fel normală pentru că justiţia este reflectarea stării societăţii. Pe de altă parte, există presiune asupra justiţiei ca sistem, există presiune asupra judecătorilor ca persoane individuale. În acest caz această presiune trebuie raportată la temperamentul şi formaţiunea judecătorului respectiv, la gradul lui de pregătire. Atâta timp cât judecătorul este foarte bine pregătit, are o experienţă de viaţă, un simţ al echilibrului, este imparţial şi responsabil, această presiune nu ar trebui să existe. Justiţia este imanentă şi iminentă. Mai devreme sau mai târziu se face dreptate.
Ce se întamplă cu celebrul dosar al Mitei la Bacalaureat din 2012? Acesta a avut un mare impact la nivelul opiniei publice din Ialomiţa.
– După ce a stat în faza de urmărire penală o foarte mare perioadă de timp, a ajuns în instanţă. A fost perioada de cameră preliminară în care s-au verificat rechizitoriul, probatoriile, s-a constatat că sunt în regulă şi prima audiere a inculpaţilor va avea loc pe data de 30 septembrie. Noi sperăm că într-un fel sau altul, aşa cum va hotârî judecătorul, vom avea o soluţie până la sfârşitul anului. Ar fi un lucru foarte bun şi ar stopa starea de incertitudine în care se află nu atât inculpaţii, cât mai ales cele 108 persoane care se pretinde că au fraudat examenul de Bacalureat şi care între timp pot termina şi facultatea. Gândiţi-vă ce implicaţii sunt, pentru că o eventuală hotărâre de condamnare ar însemna implicit anularea diplomei de Bacalaureat.
Există modificări în materie de acces al justiţiabililor la instanţele de judecată?
– Noul Cod de Procedură Civilă este mai formal, în sensul că cererea de chemare în judecată are un anumit tipic. Aceasta trebuie să conţină anumite date pe care reclamantul trebuie să le invoce în acea cerere: obiectul cererii, probele pe care se sprijină, martorii. Noi când primim cererile, verificăm acele prevederi şi dacă nu sunt în regulă trimitem persoanei o adresă în care îi punem în vedere să completeze aceste lacune ale cererii. Dacă nu le completează, avem posibilitatea să anulăm cererea. Din păcate, pentru a face o astfel de cerere mulţi cetăţeni nu au posibilitatea să se adreseze unui avocat. Noi am încercat să îi ajutăm atât cât ne permite legea. Ar mai avea posibilitatea după ce suntem noi învestiţi cu o cerere, să uzeze de formele pe care le pune la dispoziţie ordonanţa 51 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, respectiv un avocat gratuit, o taxă de timbru mai mică, o expertiză gratuită, astfel încât persoanele care nu au posibilităţi materiale să le poată folosi pentru a nu li se limita accesul la justiţie.
Cum încercaţi să vă menţineţi şi pe viitor pe primul loc în ceea ce priveşte eficientizarea activităţii?
– Eficienţa se măsoară într-o rezolvare rapidă a cererilor cetăţenilor, cauzele să nu treneze mult pe rolul instanţelor. O preocupare la nivelul întregii ţări este aceea a unificării practicii judiciare. Încercăm atunci când omul vine la instanţă cu o anumită speţă, soluţia să fie predictibilă.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.